Soaptele ingerilor...
 

Liniste...
Se lucreaza...
Miroase a smirna si tamaie ...si busuioc...
O candela aprinsa langa icoana susura soaptele timpului.
De jur imprejur lumina... si ingeri cu aripi intinse plutesc usor pe deasupra.
Cand simt ca se inalta o ruga, o unda de iubire, incep sa-si scuture usor, din diafanul penelor divine, margaritare alese de sunet, poezie, linii si culoare...
Le prind intr-un buchet, sa nu se piarda, apoi le daruiesc celor ce vor sa le primeasca.
Sa invatam de la ingeri sa daruim iubirea noastra! Uneori si zidurile o asteapta!
Le auziti cum plang?

Cu gandul la bisericile ale caror ziduri se surpa...
Cu gandul la cei sarmani, sau la cei care au ratacit Calea si sunt asteptati precum fiul risipitor...
Cu gandul la suflete care plang asteptand reinvierea bisericii de odinioara...

Aceleasi ganduri au inspirat icoanele pe lemn si pe sticla ale Doamnei Iza Stoica.
Aceleasi framantari au zamislit Misionara, o revista izvorata din Credinta
la care doreste sa-i cheme pe toti.

Astfel, incercam cu puterea noastra limitata, dar intariti in duh de Cel de Sus,
sa daruim la randu-ne iubire...

[editorial] | [icoane] | [revista] | [contact]